curtea de arges

Obiective turistice Curtea de Arges

  Manastirea Curtea de Arges – click aici pentru detalii

sau a Mesterului Manole, creatie izvorâtă din efort si suflet, din legendă si adevar, se ridică falnică si mândră, demnă si puternică impresionând prin proportii si ornamentatie. Faima zidirii ei a atras numerosi călători români si străini, care fascinati de frumusetea si perfectiunea constructiei au spus: « si pentru a cuprinde totul într-un singur cuvânt, această biserică este un giuvaer »(Paul de Alep).Mănăstirea, necropolă a primilor regi ai României (Carol I si Regina Elisabeta, Ferdinand I si Regina Maria) este situată într-un parc amenajat artistic, la intrarea căruia se află statuia lui Neagoe Basarab (1512-1251), ctitorul mânăstirii.

Biserica Domneasca - Click aici pentru detalii

 este ctitoria lui Basarab I (1310 – 1352), terminată în anul 1352, în cadrul reședinței voievodale din secolul al XIII-lea. Biserica, monument în cruce greacă înscrisă, de tip complex, este una din cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii românești medievale, fiind cea mai veche ctitorie voievodală din Țara Românească[1]. Picturile murale interioare, deosebit de valoroase, sunt realizate în 1364 – 1369. Biserica este inclusă pe noua listă a monumentelor istorice: AG-II-m-A-13647 și în Lista Indicativă UNESCO.

Este cel mai vechi ansamblu de artă feudală, a fost concepută ca edificiu de cult si gropnită domnească. Este un adevarat tezaur al picturii românesti si unul dintre cele mai de pret monumente ale arhitecturii românesti, concentrând în tehnică, plan, structură si iconografie coordonatele stilistice ale nivelului de civilizatie materiala si spirituala de la Curtea Basarabilor.

Muzeu Municipal – click aici pentru detalii

Inaugurat la 29 mai 1969, pune la dispozitia publicului un patrimoniu valoros de peste 12.000 piese muzeistice (din care peste 300 fac parte din Patrimoniul National Cultural), organizat in doua expozitii de baza, care constitue in acelasi timp si doua sectii distincte, atat ca domeniu de patrimoniu : istorie si etnografie, cat si ca local de expunere.

Expozitia de baza a sectiei de etnografie si arta populara, organizata intre anii 1985-1986, este adapostita in casa ce a apartinut pictorului Dumitru Norocea si prezinta o bogata colectie de obiecte si arta populara privind ocupatiile, indeletnicirile si mestesugurule practicate de argeseni din cele mai vechi timpuri ca : olaritul cu frumoasele sale vase de ceramica, splendidele cusaturi si tesaturi argesene, costume populare, obiecte folosite la indeletnicirile casnice, cultura plantelor, pomicultura, pastoritul, vanatul, pescuitul, etc. La etajul cladirii este realizata o expozitie cu lucrari de arta plastica realizate de pictorul Dumitru Norocea si obiecte ce au apartinut acestuia in timpul vietii sale.

 

Gara Curtea de Arges – click aici pentru detalii

Gara Curtea de Arges sau Gara Regala, cum mai este numita, a fost construita vremea lui Carol I. Aceasta gara merita adaugata pe lista obiectivelor turistice de maxima importanta din Arges si din Romania, fiind o constructie cu puternice valente istorice. Poarta denumirea de Gara Regala deoarece toti regii inmormantati la Manastirea Curtea de Arges au fost adusi cu trenul. Prin sala de gara-curtea-de-argesasteptare a garii a trecut si ultimul drum al Regelui Carol I, in 1914, adus la manastire pentru a fi inmormantat.

Pe 27 noiembrie 1898, Gara Regala din Curtea de Arges a fost inaugurata si a fost pus in circulatie calea ferata Pitesti – Curtea de Arges, in lungime de 38,4 km. Potrivit documentelor vremii, investitia s-a ridicat la 7.887.846 lei aur. De-a lungul timpului, gara a servit atat locuitorilor, cat si oficialilor.

 

Cetatea Poenari – click aici pentru detalii

Cetatea este situată în apropierea barajului Vidraru, pe un vârf de munte. De aici se pot admira priveliști frumoase cum ar fi Munții Făgăraș, mai târziu devenind un „muzeu” pentru tot felul de vizitatori.

Pentru a se urca la cetate s-a construit o scară cu 1500 de trepte. Cetatea Poenari a fost reședința secundară a lui Vlad Țepeș, fiind construită ca post de fortăreață contra otomanilor.cetatea-poenari

În prezent se află în stadiu de ruină. Are o forma alungită cu 5 turnuri, 4 rotunde și unul prismatic. Zidurile au 2-3 metri grosime. Inițial a fost construită de Negru Vodă, iar ulterior nu a fost renovată de Vlad Țepeș.

Pe cursul superior al râului Argeș era menționată într-un document emis de Ludovic al V-lea Postumul în 1500

Biserica Olari – click aici pentru detalii

În secolele XVI şi XVII olăritul a fost în floare în oraşul Curtea de Argeş. Meşterii olari din cel mai numeros cartier al olarilor au creat prima breaslă şi au construit şi propria biserică, Biserica Olari. Şi cum majoritatea meşterilor olari erau din Moldova, şi biserica poartă amprentele stilului moldovenesc. A fost construită pe vechea temelie a unui schit de maici din 1300. Biserica olarilor a fost amintită pentru prima dată în 1687.biserica-olari

Biserica este unicat în această parte a ţării prin prezentarea morţii pe peretele de est al bisericii. Din păcate pictura întregii biserici este în stadiu avansat de degradare, picturile exterioare, printre care şi cea a morţii era acoperită cu tencuială, iar interioarele sunt înnegrite. Din dreptul faţadei porneşte o scară exterioară acoprită către turn, în locul unde se află clopotele. Acoperişul bisericii din şindrilă protejează şi faţada, unde se află şi frescele exterioare.

Ruinele San Nicoara – click aici pentru detalii

Monumentul a fost ridicat in ultima perioada a veacului al XIII-lea si a avut rostul de biserica de curte. Sapaturile arheologice efectuate in mai multe etape au scos la lumina un bogat material: ceramica smaltuita si frumos ornamentata, olane pentru acoperis, fragmente de cahle specifice veacului al XV-lea, monede de argint si arama, inele de argint din veacurile XIV-XV, vase de sticla si fragmente de fresca.ruinele-san-nicoara

Biserica San Nicoara sau “Biserica Sf. Nicolae cel Mic”, cum o mai numeau localnicii, pentru a o deosebi de cea domneasca, a fost cladita pe un platou inalt, probabil impreuna cu prima curte domneasca, pe la sfarsitul secolului al XIV-lea, respectiv inceputul secolului al XV-lea. Arhitectura este tipica pentru receptia artei bizantine in Balcani, asa cum este ea reprezentata de cetatea Severinului. Planul acestui edificiu de mici dimensiuni este un dreptunghi compartimentat in pronaos si naos, incheiat in partea estica cu o absida semicirculara.

Mormant Armand Calinescu - click aici pentru detalii

Armand Călinescu (n. 22 mai 1893, Piteşti – d. 21 septembrie 1939, Bucureşti), om politic, jurist, economist. S-a format ca om politic în cadrul Partidului Naţional Ţărănesc, activitatea sa în funcţii guvernamentale fiind îndreptată împotriva oricăror curente extremiste care ameninţau ordinea în stat.

cavoul-lui-armand-calinescuS-a numărat printre susţinătorii manevrelor politice practicate de regele Carol al II-lea pentru sporirea puterii personale.

Conflictul cu Mişcarea Legionară i-a adus în cele din urmă sfârşitul tragic. A fost victima unui atentat, ale cărui mistere nu sunt elucidate nici până în zilele noastre.